Stai la coadă, joi, la magazin. În fața ta, o femeie cu un cărucior plin numără mărunțiș, monedă cu monedă, și se mai oprește, și mai pune ceva înapoi pe bandă. În spatele tău, cineva oftează. Te uiți la ceas. Și simți cum urcă în tine lucrul acela mic și fierbinte și foarte cunoscut — nerăbdarea.
Aici, la coada aceasta, se hotărăște în ce împărăție trăim. Nu în biserică, duminica. Aici, joia, când nimeni nu ne vede.
Pentru că noi credem un lucru pe care e ușor să-l uităm: Hristos a înviat, cerul s-a deschis, și împărăția lui Dumnezeu a sosit deja. Nu undeva departe. Nu cândva, după moarte. Aici. Coada aceasta, magazinul acesta, joia aceasta — toate au loc înăuntrul unei lumi peste care Dumnezeu domnește deja. Stăm, în fiecare clipă, pe pământ și în rai în același timp. Doar că încă nu vedem limpede.
Și atunci ne punem o singură întrebare. Nu un efort, nu o luptă — doar o lumină pe care o aprindem:
Și dacă aceasta se petrece în rai?
Dintr-odată, femeia din fața noastră nu mai e o piedică. E cineva pentru care Hristos a murit, numărând mărunțiș sub privirea Tatălui care numără firele de păr din capul ei. Omul care oftează în spate e un frate care, ca și noi, nu știe încă unde stă cu picioarele. Și răbdarea vine singură — nu pentru că am strâns din dinți, ci pentru că am recunoscut unde ne aflăm.
Aceasta e viziunea noastră ca parohie. Nu să devenim oameni mai buni prin puterile noastre. Ci să recunoaștem că suntem deja mutați în împărăție — și să lăsăm schimbarea să curgă din recunoaștere.
Iar întrebarea aceasta o luăm cu noi de la biserică acasă. O punem peste tot: peste conversația de care ne e frică, peste diagnosticul de pe masă, peste scaunul gol, peste omul cu care nu mai vorbim.
Și dacă aceasta se petrece în rai?
Nu ca să ne prefacem că totul e bine. Ci pentru că acesta e adevărul cel mai adânc de sub orice durere: că nimic din ce ni se întâmplă nu se petrece în afara domniei lui Dumnezeu. Nici lacrima. Nici coada la casă. Nici noaptea cea lungă.
Aceasta vrem să fim. Oameni care trăiesc deja acolo unde sunt.
„Și a străbătut Iisus toată Galileea... propovăduind Evanghelia împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința în popor." (Matei 4, 23)
Pr. Ionuț-Marian Olariu

