De unde pornim: de ce vremea e cheia oricărei conversații
Astăzi învățăm să vorbim despre vreme — și să nu crezi că e un lucru mărunt sau de umplutură. În Germania, vremea e cea mai sigură punte către o vorbă cu aproape oricine. Nemții, ca mai toate popoarele nordice, vorbesc mult despre vreme: la coadă, în lift, cu vecinul, la începutul oricărei întâlniri. E subiectul fără primejdie, cel cu care poți deschide gura către un necunoscut fără să greșești, fără să superi pe nimeni. Dacă știi să spui două vorbe despre cum e afară, ai deja cu ce sparge tăcerea și cu ce lega o cunoștință. De aceea merită s-o înveți bine.
Și mai e un câștig ascuns aici: vorbind despre vreme, vei folosi necontenit acel mic cuvânt es (acel „es” neutru din Lecția 6), fiindcă în germană vremea se spune aproape mereu cu es ist... sau cu es plus un verb. Așa că această lecție îți întărește, pe nesimțite, și ceea ce ai învățat mai demult.
Întrebarea de temelie: „cum e vremea?”
Începem cu întrebarea pe care o pui și pe care o vei auzi pusă:
Wie ist das Wetter? (Cum e vremea?)
Cuvântul das Wetter înseamnă „vremea” și stă, vezi, pe raftul verde (das). Cu această întrebare deschizi orice vorbă despre cer și despre cum e afară. Iar dacă vrei să întrebi anume cât de cald sau de frig e, întrebi:
Wie viel Grad ist es? (Câte grade sunt? / Ce temperatură e?)
Cum spui cum e vremea: cu „es ist...”
Cele mai multe stări ale vremii se spun cu es ist... — „este...” —, urmat de un cuvânt care arată cum e. Ții minte că es ist înseamnă, în chip neutru, „este”, vorbind despre starea de fapt din jur, fără să spui cine sau ce. Iată stările cele mai întâlnite, pe care le vei auzi la fiecare buletin de vreme și în fiecare vorbă pe stradă:
Es ist warm. (E cald.)
Es ist heiß. (E foarte cald, e caniculă.)
Es ist kalt. (E frig.)
Es ist kühl. (E răcoare.)
Es ist schön. (E frumos afară.)
Es ist sonnig. (E însorit.)
Es ist windig. (E vânt.)
Es ist neblig. (E ceață.)
Es ist bewölkt. (E înnorat.)
Es ist regnerisch. (E ploios.)
Vezi cât de ușor merge: es ist plus cuvântul care arată starea. Cu acest singur tipar poți spune deja zece feluri de vreme.
Cum spui ce face vremea: cu „es” plus un verb
Pe lângă stările arătate cu es ist, sunt câteva lucruri ale vremii pe care germana le spune cu un verb, ca pe niște acțiuni — ploaia plouă, zăpada ninge. Și aici tot es e cel care face acțiunea, acel es neutru care nu arată pe nimeni anume, ci doar starea cerului. Iată-le pe cele mai de trebuință:
Es regnet. (Plouă.)
Es schneit. (Ninge.)
Es donnert. (Tună.)
Es blitzt. (Fulgeră.)
Es stürmt. (E furtună, bate furtuna.)
Bagă de seamă deosebirea, fiindcă e o frumusețe a limbii: în română spunem „plouă” fără să spunem cine plouă — ploaia se subînțelege. Germana, care cere mereu un subiect (ții minte din Lecția 9), pune acel es în chip de subiect: es regnet, la propriu „aceasta plouă”. E felul german de a spune ceea ce noi spunem fără subiect. Deci, când vrei să spui „plouă”, nu uita acel es în față: es regnet, nu doar „regnet”.
Două vorbe frumoase, numai bune de furat
Germana are două vorbe despre vreme atât de frumoase și de grăitoare, încât merită știute aparte, fiindcă te vor face să zâmbești și pe tine, și pe neamțul care le aude din gura ta.
Când e o vreme minunată, caldă și senină, numai bună de stat afară, nemții spun: Es ist Badewetter! — la propriu „e vreme de scăldat”, adică „e o vreme superbă afară!”. Cuvântul vine de la baden (a face baie, a se scălda): vremea e atât de frumoasă, încât te-ai duce să te scalzi.
Iar când e o vreme urâtă, rece, ploioasă, mohorâtă, pe care n-ai scoate nici câinele din casă, nemții spun: Es ist Hundewetter! — la propriu „e vreme de câini”, adică „e o vreme câinească, o vreme urâtă rău!”. Vine de la der Hund (câinele): o vreme atât de rea, încât e numai bună pentru câini, ori în care ți-e milă și de câine să-l scoți afară.
Aceste două vorbe — Badewetter pentru vremea frumoasă, Hundewetter pentru cea urâtă — sunt din acelea care te arată „de-al casei” când le spui la locul potrivit. Fură-le și folosește-le.
Cum legi o vorbă pornind de la vreme
Ca să vezi cum se preface toată această lecție într-o vorbă adevărată, iată un mic schimb de cuvinte, așa cum s-ar petrece la coadă sau cu un vecin:
— Guten Morgen! Wie ist das Wetter heute? (Bună dimineața! Cum e vremea azi?)
— Es ist schön und sonnig. Es ist richtig Badewetter! (E frumos și însorit. E o vreme superbă!)
— Schön! Aber morgen regnet es, glaube ich. (Frumos! Dar mâine plouă, cred.)
— Ach, schade. Dann ist es wieder Hundewetter. (Ah, păcat. Atunci iar e vreme urâtă.)
Vezi cât de departe ajungi cu puține cuvinte? Ai deschis o vorbă, ai spus cum e azi, ai pomenit de mâine, ai folosit cele două vorbe frumoase. Atât îți trebuie ca să schimbi câteva cuvinte prietenești cu oricine, despre lucrul cel mai fără primejdie din lume.
Ce faci acum
Iată exercițiul tău, și e cel mai ușor de făcut dintre toate, fiindcă materia lui e chiar afară, la fereastra ta. În fiecare dimineață, când te trezești, uită-te pe geam și spune cu voce tare, în germană, cum e vremea. Es ist kalt. Es regnet. Es ist schön. Es ist Hundewetter! O singură propoziție pe zi, legată de ceea ce vezi cu ochii — și astfel vei lega cuvântul de realitatea de afară, care e cea mai bună memorie.
Apoi, când întâlnești pe cineva, încearcă să arunci o vorbă despre vreme. Nu trebuie să fie mult — un simplu Schönes Wetter heute! (Frumoasă vreme azi!) ori So ein Hundewetter! (Ce vreme urâtă!) deschide o ușă. Vei vedea că vremea e cheia care descuie cele dintâi vorbe prietenești cu nemții din jurul tău, și că, pornind de la ea, vorba curge mai departe de la sine.